Bacterii și virusuri
Atât virusurile, cât și bacteriile provoacă infecții, dar antibioticele acționează numai împotriva bacteriilor.
Infecțiile virale
- Includ răceli, gripă, crup, laringită, răceală la piept (bronșită) și majoritatea bolilor care implică dureri în gât.
- Sunt, de obicei, mai contagioase decât infecțiile bacteriene. Dacă mai multe persoane din familie suferă de aceeași boală, este probabil vorba de o infecție virală.
- Vă pot îmbolnăvi la fel de tare ca infecțiile bacteriene.
- De obicei, se ameliorează în 4-5 zile, dar poate dura până la trei săptămâni pentru o recuperare completă.
- Antibioticele nu sunt eficiente în cazul infecțiilor virale
Infecțiile bacteriene
- Sunt mai puțin frecvente decât infecțiile virale.
- Nu se răspândesc la fel de ușor de la o persoană la alta ca infecțiile virale.
- Printre exemplele comune se numără amigdalita streptococică și unele tipuri de pneumonie.
- Antibioticele sunt eficiente în cazul infecțiilor bacteriene, dar nu sunt întotdeauna necesare.
Rezistența la antibiotice
Utilizați antibioticele într-un mod informat pentru a limita dezvoltarea rezistenței la antibiotice.
Spălatul pe mâini
Spălatul pe mâini este cea mai bună modalitate de a opri răspândirea infecțiilor.
Febră
Febra se manifestă printr-o temperatură crescută a corpului, adesea din cauza unei boli. Pielea care este roșie, fierbinte și uscată, chiar și în zona axilei, este un semn de febră.
Temperatura dumneavoastră sau a copilului dumneavoastră depinde de locul în care este măsurată.
Febra:
- Ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor
- Poate apărea atât în cazul infecțiilor virale, cât și al celor bacteriene
Tratament:
- Febra este un mecanism de protecție care ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor. Febra poate apărea atât în cazul infecțiilor virale, cât și al celor bacteriene.
- Luați în considerare utilizarea paracetamolului sau ibuprofenului (conform instrucțiunilor de pe ambalaj) dacă persoana cu febră are o stare generală neplăcută.
- Îmbrăcați-vă atât pe dumneavoastră, cât și pe copilul dumneavoastră în haine ușoare, astfel încât să vă răcoriți, dar să nu tremurați, deoarece tremuratul generează mai multă căldură. Păstrați temperatura camerei la aproximativ 20° C sau la o temperatură confortabilă.
- Consumați multe lichide reci. Oferiți-i copilului dumneavoastră lichide reci sau înghețată la fiecare oră, atunci când este treaz.
În cazul în care o persoană de orice vârstă are febră și erupții cutanate și a fost într-o zonă cu infecții de rujeolă (pojar), contactați Health Link (formați 811 în Alberta) pentru a primi sfaturi cu privire la cele mai bune măsuri de urmat.
Răceli și rinoree
Răcelile sunt cauzate de virusuri. Există aproximativ 200 de virusuri diferite care provoacă răceli. Copiii pot răci de 8-10 ori pe an. Adulții răcesc mai puțin pentru că imunitatea lor este mai dezvoltată împotriva unora dintre virusuri. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor de răceală.
Simptome:
- La început, dureri de cap, febră și ochi înlăcrimați, urmate de secreții nazale, dureri în gât, strănut și tuse.
- Lichidul din nas este limpede la început, dar devine gros și capătă o culoare galbenă sau verde.
Prevenție:
- Spălați-vă pe mâini pentru a preveni răspândirea virusurilor care provoacă răceala.
- Învățați copiii să se spele pe mâini.
Tratament:
- Beți multă apă, la temperatura care vi se pare cea mai potrivită.
- Luați în considerare utilizarea paracetamolului sau ibuprofenului (conform instrucțiunilor de pe ambalaj) dacă persoana cu răceală are o stare generală neplăcută.
- Dacă sunteți răcit sau aveți grijă de cineva răcit, spălați-vă des pe mâini pentru a preveni infectarea altor persoane.
- Un decongestionant sau un sirop de tuse ar putea ameliora simptomele, dar nu va scurta durata răcelii.
NOTĂ: Nu administrați aceste produse sugarilor sau copiilor cu vârsta sub șase ani.
NOTĂ: Decongestionantele și siropul de tuse pot conține, de asemenea, medicamente pentru reducerea febrei. Citiți cu atenție etichetele și consultați farmacistul sau doctorul dumneavoastră pentru a evita supradozajul.
Folosiți picături nazale cu apă sărată (soluție salină) pentru a trata nasul înfundat, în special pentru sugari și copii mici. Folosiți picături sau șpreiuri cu apă sărată din comerț sau vi le puteți face chiar singur.
Picături cu apă sărată făcute în casă
Amestecați:
- 1 ceașcă (240 ml) de apă distilată (dacă folosiți apă de la robinet, fierbeți-o timp de un minut pentru a o steriliza mai întâi, apoi răciți-o până când este călduță)
- ½ linguriță (2,5 g) de sare
- ½ linguriță (2,5 g) de bicarbonat de sodiu
Puneți soluția într-un recipient curat cu picurător sau într-un recipient cu apăsare (disponibil în farmacii). De asemenea, puteți folosi o pipetă. Preparați o soluție nouă la fiecare 3 zile.
Mod de utilizare:
- Așezați-vă în poziție verticală și înclinați ușor capul pe spate. Nu vă întindeți. Introduceți vârful picurătorului, al pipetei sau al recipientului cu apăsare puțin în una dintre nări. Picurați sau introduceți ușor câteva picături în nară. Repetați procesul pentru cealaltă nară. Ștergeți picurătorul cu o lavetă sau un șervețel curat după fiecare utilizare.
Gripă
Gripa este cauzată de un virus. Adulții cu gripă pot răspândi virusul la alte persoane timp de 3-5 zile de la debutul simptomelor. Copiii cu gripă pot transmite virusul altor persoane timp de până la 7 zile.
Simptome:
- Febră/frisoane
- Durere de cap
- Dureri musculare sau corporale
- Senzație de oboseală
- Durerea în gât
- Rinoree sau nas înfundat/strănut
- Tuse
Prevenție:
- Faceți anual vaccinul antigripal.
- Spălați-vă pe mâini, mai ales după ce ați stat în preajma unei persoane bolnave. Învățați-vă copilul să se spele pe mâini.
- Acoperiți-vă nasul și gura atunci când strănutați sau tușiți.
- Învățați-vă copilul să respecte regulile de igienă respiratorie.
Tratament:
- Consumați multe lichide, precum apa.
- Odihniți-vă suficient sau permiteți-i copilului dumneavoastră să se odihnească suficient. Rămâneți acasă sau țineți copilul acasă în primele câteva zile de boală pentru a vă odihni și pentru a preveni răspândirea bolii la alte persoane.
- Luați în considerare utilizarea paracetamolului sau a ibuprofenului (în conformitate cu instrucțiunile de pe ambalaj) pentru febră, dureri de cap și dureri corporale.
Sezonul de gripă începe de obicei în luna noiembrie sau decembrie în fiecare an și se termină în aprilie sau mai. Ocazional, gripa poate duce la pneumonie.
Infecția sinusală
Sinusurile sunt spații cu aer în jurul nasului și al ochilor. Sinuzita apare atunci când se acumulează lichid în sinusuri.
Sinuzita apare cel mai adesea după o răceală, dar majoritatea răcelilor nu duc la sinuzită bacteriană. Simptomele sinuzitei sunt mai severe și durează mai mult decât o răceală.
Simptome:
- Dureri sau presiune la nivelul feței, dureri de cap, dureri de dinți, senzație de oboseală, tuse, febră.
- Nasul înfundat cu secreții nazale galbene sau verzi, care durează mai mult de 10 zile, este un posibil semn că aveți nevoie de antibiotice.
Tratament:
- Luați în considerare utilizarea paracetamolului sau ibuprofenului (conform instrucțiunilor de pe ambalaj) pentru durere și febră.
- Pentru copii, folosiți picături sau spray cu apă sărată pentru a ajuta la ameliorarea secrețiilor nazale (consultați secțiunea Răceli/rinoree pentru tratamentul de la pagina 9); pentru adulți, irigarea cu soluție salină este mai eficientă.
- Decongestionantele pot ameliora senzația de înfundare, dar nu vor scurta durata bolii.
NOTĂ: Nu administrați aceste produse sugarilor sau copiilor cu vârsta sub șase ani.
NOTĂ: Decongestionantele pot conține, de asemenea, medicamente pentru reducerea febrei. Citiți cu atenție etichetele și consultați farmacistul sau doctorul dumneavoastră pentru a evita supradozajul.
Atât bacteriile, cât și virusurile pot provoca sinuzită
(virusurile sunt de până la 200 de ori mai frecvente).
Durerea de gât
O durere în gât vine adesea cu o răceală. Majoritatea durerilor în gât sunt cauzate de virusuri. Un antibiotic nu va fi eficient pentru o durere în gât cauzată de un virus.
Unele dureri în gât sunt cauzate de bacteria Streptococcus. Dacă durerea în gât este însoțită de secreții nazale, tuse, răgușeală, conjunctivită sau diaree, este probabil să fie cauzată de un virus și NU de streptococul din gât.
Doctorul dumneavoastră nu poate spune dacă o durere în gât este o amigdalită streptococică doar uitându-se la acesta.
- Dacă durerea în gât face parte dintr-o răceală, cel mai probabil este cauzată de un virus și nu este nevoie de prelevarea unei probe din gât.
- Dacă nu prezentați semne de răceală, doctorul dumneavoastră ar putea recolta o probă din gât pentru a decide dacă durerea din gât este cauzată de o bacterie sau de un virus. De obicei, rezultatele analizei sunt gata în 48 de ore.
- Dacă rezultatele analizei sunt negative, antibioticele nu vor funcționa, deoarece durerea în gât este probabil cauzată de un virus.
- Dacă rezultatele analizei sunt pozitive, doctorul dumneavoastră ar putea decide să vă prescrie un antibiotic.
- Ceilalți membri ai familiei nu trebuie să fie testați decât dacă sunt bolnavi.
Tratament:
- Consumați multe lichide, precum apa.
- Luați în considerare utilizarea paracetamolului sau a ibuprofenului (conform instrucțiunilor de pe ambalaj) pentru durerile de gât și febră.
- Pentru copiii cu vârsta de peste șase ani și pentru adulți, pastilele simple pentru gât pot ameliora simptomele.
NOTĂ: Copiilor cu vârsta de sub șase ani nu trebuie să li se administreze pastile din cauza pericolului de sufocare. - Pentru copiii mai mari și adulți, gargara cu apă caldă cu sare va ameliora senzația de durere din gât. Se amestecă ½ linguriță de sare de bucătărie cu 1 cană (250 ml) de apă caldă. Faceți gargară timp de 10 secunde. Se poate face de 4-5 ori pe zi.
- Dumneavoastră sau copilul dumneavoastră puteți reveni la activitatea normală atunci când vă simțiți mai bine.
Durerea de ureche
Trompa lui Eustachio face legătura între urechea medie și partea din spate a gâtului. Deoarece acest tub este îngust la copiii mici, se poate bloca, în special în cazul unei răceli. Acest blocaj poate duce la o infecție.
Este important să rețineți că 70-80% dintre copiii care au o infecție a urechii se vor face bine fără antibiotic. Unele infecții ale urechii sunt cauzate de virusuri, iar altele de bacterii. Așteptarea vigilentă este o abordare rezonabilă pe care doctorul dumneavoastră o poate recomanda.
Simptome:
- Febră
- Durere a urechii
- Iritabilitate
Prevenție:
- Spălați-vă frecvent pe mâini și învățați-vă copilul să se spele pe mâini, deoarece cele mai multe infecții ale urechii apar după o răceală.
- Evitați să vă expuneți copilul la fumatul pasiv.
- Nu-i dați copilului dumneavoastră să bea dintr-o sticlă în timp ce stă întins.
Tratament:
- Luați în considerare utilizarea paracetamolului sau ibuprofenului (conform instrucțiunilor de pe ambalaj) pentru durere și febră.
- Puneți o bucată de material textil cald pe partea exterioară a urechii.
- Antihistaminicele și decongestionantele nu sunt eficiente pentru o infecție a urechii.
- În anumite circumstanțe, doctorul dumneavoastră poate prescrie antibiotice după examinarea urechilor copilului dumneavoastră.
- Din cauza riscului de rezistență la antibiotice, nu se mai recomandă administrarea de antibiotice pentru perioade îndelungate pentru a preveni infecțiile urechii.
Tuse
Majoritatea tusei la adulți și copii este cauzată de infecții virale ale tractului respirator (vezi tabelul de mai jos). Antibioticele trebuie folosite pentru tuse doar dacă pacientul are pneumonie din cauza unei bacterii sau este testat pozitiv pentru pertussis (tuse convulsivă).
Simptome:
- Febră, tuse și durere toracică.
- Tuse cu mucus care poate fi galben sau verde. Acest lucru nu înseamnă că este vorba de o infecție bacteriană.
- Poate apărea respirația șuierătoare.
NOTĂ: În cazul bronșitei virale, 45% dintre persoane încă tușesc după 2 săptămâni. 25% dintre persoane încă tușesc după 3 săptămâni
Boală | Loc | Grupa de vârstă | Cauză |
Laringită | Corzi vocale | Copii mai mari / Adulți | Virus |
Crup | Corzi vocale și trahee | Copii mai mici | Virus |
Bronșită1 | Tuburi respiratorii (mari) | Copii mai mari / Adulți | Virus |
Bronșiolită | Tuburi respiratorii (mici) | Sugari | Virus |
Pneumonie | Alveole pulmonare | Toate vârstele | Bacterie sau virus |
Tuse convulsivă | De la nivelul nasului la plămâni | Orice vârstă | Bacterie |
1 Pacientii cu boli pulmonare severe de lungă durata pot dezvolta o infectie bacteriana daca fac bronșita.
Tratament:
- Consumați multe lichide, precum apa.
- Produsele pentru calmarea tusei pot ajuta copiii mai mari și adulții.
NOTĂ: Nu administrați aceste produse sugarilor sau copiilor cu vârsta sub șase ani.
NOTĂ: Siropul de tuse poate conține, de asemenea, medicamente pentru reducerea febrei. Citiți cu atenție etichetele și consultați farmacistul sau doctorul dumneavoastră pentru a evita supradozajul. - Picăturile de tuse simple sau pastilele pentru tuse pot ajuta copiii mai mari și adulții. Evitați picăturile antibacteriene pentru tuse, deoarece acestea pot duce la rezistență la antibiotice.
NOTĂ: Picăturile pentru tuse nu trebuie administrate copiilor cu vârsta mai mică de șase ani din cauza riscului de sufocare. - O radiografie toracică este recomandată pentru a diagnostica pneumonia bacteriană. Odată stabilit diagnosticul, în mod normal se prescriu antibiotice.
Simptome severe pentru care trebule să consultați medicul
Aceste simptome necesită atenția unui doctor sau a unei asistente medicale.
Febra:
- Dacă un copil sub 3 luni are febră, trebuie să fie consultat imediat.
- Dacă un copil, indiferent de vârstă, are febră și nu are o stare generală bună, trebuie să fie consultat imediat.
- Dacă un copil, indiferent de vârstă, are febră mai mult de 3 zile, trebuie să fie consultat în termen de 24 de ore.
Durerea de ureche
Consultați un doctor dacă un copil are o durere de ureche și:
- Are și febră mare; sau
- Are o stare generală precară; sau
- Are un eritem sau umflătură în spatele urechii; sau
- Urechea este împinsă în față; sau
- Durerea de ureche rămâne severă pentru mai mult de 24 de ore, în ciuda administrării paracetamolului/ibuprofenului.
Adulții cu febră sau alte boli ar trebui să ia întotdeauna în considerare consultarea doctului sau a asistentului medical dacă simptomele se agravează sau sunt neobișnuit de severe.
În Alberta, puteți suna la Health Link (la numărul 811) dacă aveți nevoie de sfaturi sau nu sunteți sigur de cea mai bună cale de acțiune.
Pentru sfaturi practice privind problemele de sănătate ale copiilor, accesați ahs.ca/heal, o resursă de informații publice gestionată de Stollery Children’s Hospital.
Semne de urgențe medicale
Dacă dumneavoastră sau persoana pe care o îngrijiți prezintă oricare dintre aceste simptome, vă rugăm să mergeți de urgența la medic.
Febră
Mergeți de urgenta la medic dacă:
- O persoană de orice vârstă cu febră este foarte iritabilă sau letargică (greu de trezit sau de ținut trează), vomită în mod repetat și poate avea gâtul înțepenit sau o erupție cutanată extinsă care nu dispare atunci când apăsați pe pete (care pot arăta ca niște vânătăi mici).
Respirație
Mergeți de urgenta la medic dacă:
- O persoană bolnavă, indiferent de vârstă, are probleme de respirație (care nu sunt cauzate de un nas înfundat).
- O persoană bolnavă respiră mult mai repede sau mai încet decât de obicei sau are buzele, mâinile sau picioarele învinețite.
Stare generală
Mergeți de urgenta la medic dacă:
- O persoană bolnavă, indiferent de vârstă, este greu de trezit sau de ținut trează sau este mai confuză, iritabilă sau agitată decât în mod normal, are o durere de cap severă care nu dispare, are gâtul înțepenit, are pielea cu pete sau foarte palidă sau pare rece la atingere.
- O persoană bolnavă prezintă semne de deshidratare, printre care se numără pielea uscată, gura uscată, o zonă moale afundată (fontanela) la un bebeluș sau urină în cantități mici.
Alte motive pentru a solicita asistență medicală imediată includ:
- Dacă o persoană bolnavă are dificultăți de înghițire sau salivează excesiv.
- Dacă o persoană bolnavă de orice vârstă este inertă, nu se poate mișca sau are o criză.
Aceste informații sunt oferite doar cu titlu de referință. În orice moment, trebuie să vă folosiți propriile cunoștințe și judecata pentru a stabili dacă trebuie să vorbiți cu un doctor sau un asistent medical.
În Alberta, puteți suna la Health Link (formați 811) dacă aveți nevoie de sfaturi sau nu sunteți sigur de cea mai bună cale de acțiune.
Rezistența la antibiotice
Ce înseamnă rezistența la antibiotice?
- Orice utilizare a antibioticelor, indifferent de motiv, poate duce la rezistența la antibiotice. Pentru a limita dezvoltarea rezistenței la antibiotice, antibioticele ar trebui să fie utilizate doar atunci când este cu adevărat nevoie.
- Rezistența la antibiotice este un mecanism de apărare al bacteriilor, care le permite să supraviețuiască și să se înmulțească, chiar și în prezența unui antibiotic. Bacteriile care au rezistență la antibiotice sunt denumite uneori „superbacterii”.
- Atunci când bacteriile devin resistente la antibiotice, antibioticele care au funcționat în trecut nu vor mai avea efect.
- Infecțiile cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt dificile și uneori imposibil de tratat. Acest lucru poate duce la o boală mai îndelungată și, eventual, la deces.
- Nu uitați, BACTERIILE sunt rezistente la antibiotice – nu dumneavoastră! Chiar și persoanele foarte sănătoase, care nu au luat niciodată antibiotice, se pot infecta cu bacterii rezistente la antibiotice din alte surse.
Antibioticele nu sunt eficiente în cazul infecțiilor virale, precum răcelile, gripa și bronșita (răceală la piept). Utilizarea antibioticelor pentru aceste infecții poate duce la rezistența la antibiotice.
Cum ar trebui să procedați?
- Nu vă așteptați să vi se prescrie antibiotice când dumneavoastră sau copilul dumneavoastră este răcit sau tușește. Cele mai multe dintre aceste infecții sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu vă vor ajuta. • Discutați cu doctorul dumneavoastră dacă infecția este virală sau bacteriană și dacă este necesar un antibiotic.
- Aveți răbdare atunci când dumneavoastră (sau copilul dumneavoastră) aveți simptome de răceală, tuse sau dureri în gât. Cele mai multe boli virale vor dura 4-5 zile până la ameliorare și până la 3 săptămâni pentru o recuperare completă.
- În timpul sezonului de răceală sau gripă, spălați-vă frecvent pe mâini pentru a evita îmbolnăvirea. Urmați sfaturile noastre detaliate de spălare a mâinilor de pe pagina următoare.
Evitați o luptă cu o BACTERIE SUPER REZISTENTĂ. Utilizați antibioticele într-un mod informat!
Spălatul pe mâini
Spălatul pe mâini este cea mai bună modalitate de a opri răspândirea infecțiilor.
80% din infecțiile comune pot fi transmise prin mâini.
Când trebuie să vă spălați pe mâini:
- Înainte de masă
- Înainte, în timpul și după prepararea alimentelor
- Înainte de alăptare
- După ce ați folosit toaleta sau ați ajutat un copil să folosească toaleta
- Înainte și după schimbarea scutecelor sau a produselor de igienă feminină
- După ce v-ați suflat nasul sau ați șters nasul unui copil
- După utilizarea obiectelor partajate cu alte persoane
- Înainte de a introduce sau scoate lentilele de contact
- Înainte și după ce îngrijiți o persoană bolnavă
- După ce atingeți sau hrăniți un animal sau după ce manipulați deșeuri animale
- Înainte și după utilizarea aței dentare
Cum să vă spălați pe mâini:
- Utilizați apă și săpun. Spălatul doar cu apă nu elimină germenii.
- Umeziți-vă mâinile.
- Aplicați săpun obișnuit. Nu utilizați săpun antibacterian.
- Frecați-vă mâinile pentru cel puțin 20 de secunde (sau cât durează să cântați Multi ani traiasca). Frecați toate părțile mâinilor, inclusiv palmele, între degete, degetele mari, spatele, încheieturile mâinilor, vârfurile degetelor și unghiile.
- Clătiți-vă mâinile timp de 10 secunde.
- Uscați-vă bine mâinile cu un prosop curat.
Cum ar trebui să procedați:
- Așteptați-vă ca doctorii, dentiștii, asistentele și terapeuții să se spele pe mâini înainte de a vă consulta pe dumneavoastră sau pe copilul dumneavoastră.
- Asigurați-vă că în toaleta școlii copilului dumneavoastră și la locul de muncă este disponibil săpun obișnuit.
- Asigurați-vă că locurile de îngrijire a copiilor au spații destinate spalatului pe mâini.
- Utilizați săpun obișnuit. Săpunul obișnuit funcționează la fel de bine ca săpunul antibacterian. Săpunul antibacterian nu este recomandat, deoarece duce la rezistență bacteriană și nu este mai eficient decât un săpun obișnuit.
- Demonstrați prin puterea exemplului.
Declarația de declinare a responsabilității:
Acest material este destinat exclusiv informării generale și este furnizat „ca atare” și „având amplasarea actuală”. Deși s-au depus eforturi rezonabile pentru a confirma acuratețea informațiilor, Alberta Health Services nu face nici o declarație sau garanție, expresă, implicită sau legală, cu privire la acuratețea, fiabilitatea, caracterul complet, aplicabilitatea sau adecvarea la un anumit scop a acestor informații. Acest material nu înlocuiește sfatul unui medic specialist. Alberta Health Services declină în mod expres orice responsabilitate pentru utilizarea acestor materiale și pentru orice reclamații, acțiuni, cereri sau procese, care decurg dintr-o astfel de utilizare.
Do Bugs Need Drugs,
Communicable Disease Control,
Alberta Health Services.
DBND@ahs.ca
www.dobugsneeddrugs.org
© 2022 Alberta Health Services,
Provincial Population & Public Health
Această lucrare este licențiată sub licența Creative Commons Attribution-Non-commercial-Share Alike 4.0 International. Pentru a vizualiza o copie a acestei licențe, accesați https:// creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/. Aveți dreptul să copiați, distribuiți și adaptați lucrarea în scopuri necomerciale, atâta timp cât atribuiți lucrarea către Alberta Health Services și respectați ceilalți termeni ai licenței. Dacă modificați, transformați sau dezvoltați această lucrare, puteți distribui lucrarea rezultată numai sub aceeași licență, similară sau compatibilă. Licența nu se aplică mărcilor comerciale, siglelor sau conținutului Serviciilor de sănătate Alberta (Alberta Health Services – AHS) pentru care Alberta Health Services nu este titularul drepturilor de autor.